Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipisicing elit. Ab cupiditate dignissimos doloremque eligendi necessitatibus omnis.
Tehnologia si beneficiile forajului orizontal dirijat
Sunt cunoscute pe plan naţional şi international dificultăţile de ordin tehnic ale specialiştilor angrenaţi în realizarea unor construcţii subterane aferente reţelei edilitare din localitati sau din afara acestora (lucrari de canalizare, alimentare cu apa, gaz, retele electrice) si care prin lucrari clasice de sapatura deschisa sunt imposibil de realizat, precum si al impactului nociv al disconfortului creat de lucrarile prin sapatura deschisa asupra calităţii mediului înconjurător, în combaterea alunecărilor de teren precum şi în alte domenii similare ( hidrotehnic , minerit sau geologic).
Rezolvarea unor astfel de probleme prin metode tradiţionale conduce de regulă la soluţii foarte costisitoare pentru bugetul autoritatilor locale sau pentru posibilităţile de finanţare ale agenţilor economici implicaţi. Adoptare tehnologiilor tradiţionale de realizare a unor construcţii subterane, mai ales în cazul îngropării conductelor şi cablurilor din reţeaua edilitară, conduce în esenţă la pierderi de materiale, timp şi capital pentru investitori, beneficiari, executanţi şi proiectanţi, dublate de impactul dezagreabil al acestor lucrări pentru mediul ambiant înconjurător.
Toate aceste neplăceri şi dezavantaje ale procedeelor clasice (prin sapatura deschisa) pot fi evitate prin tehnologia Forajului Orizontal Dirijat – FOD ,respectiv HDD- Horizontal Directional Drilling si care revoluţionează practica construcţiilor subterane.
• Nu disloca terenul si nu se produc tasari
• Precizia lucrarilor prin urmarirea intregului proces de la suprafata
• Nu produce disconfort in traficul feroviar sau rutier si nu pericliteaza siguranta circulatiei
• Scurtarea timpilor de executie in raport cu alte tehnologii.
• Ocuparea unei suprafete de teren reduse pentru montarea echipamentelor si executie.
• Fiabilitatea lucrarilor de foraj orizontal dirijat este similara cu durata de viata a produsului ingropat.
• Zgomot redus in timpul executiei in comparatie cu alte tehnologii de foraj. 8.Este o tehnologie rapida si curata, asigurand un termen de executie mai scurt decat solutia clasica.
• Elimina decopertarile de teren, saparea de santuri neafectand traficul rutier din zona, ocoleste obstacolele subterane anterioare (conducte, cabluri etc.)
• Respecta toate normele europene de protectia mediului.
• alimentări cu apă (reţeaua edilitară din intravilan, reţeaua de distribuţie din extravilan);
• canalizări de ape reziduale (din intravilan şi extravilan);
• reţeaua de termoficare (din intravilan);
• telecomunicaţii şi electrificare subterană;
• drenarea apelor subterane (din zona de impact a unor canale sau lacuri de acumulare, din terenuri agricole cu exces de umiditate şi din versanţi cu alunecări de teren);
• transportul subteran al produselor petroliere;
• transportul gazelor naturale;
• subtraversarea cursurilor de apă, canalelor artificiale şi căilor de transport (şosele, căiferate) cu conducte de apă, gaze şi cabluri telefonice sau electrice;
• subtraversarea pistelor de pe aeroporturi cu conducte de canalizare, drenaj, cabluri electrice şi telefonice
Instalarea conductelor prin foraj orizontal dirijat prezintă o serie de avantaje în raport cu metodele clasice
• elimină operaţiile de transport şi depozitare a materialului excavat prin procedee tradiţionale de forare;
• permite instalarea conductelor şi a cablurilor în orice anotimp;
• structura naturală a solului de deasupra zonei forate rămâne nealterată;
• se aplică eficient în zone saturate sau nesaturate din orice tip de sol;
• este adaptabilă pentru orice condiţii de poluare şi aplicabilă la recuperarea oricărui tip de poluant de interes economic (gaze, petrol etc.) fiind posibilă realizarea de foraje care pot ajunge direct în centrul zonei contaminate;
• asigură o rentabilitate economica a investiţiei prin viteza mare de lucru;
• timpul folosit pentru pozarea conductelor sau cablurilor este mult redus în raport cu metodele clasice;
• costul lucrărilor de pozare a conductelor poate fi redus prin utilizarea unui echipament de foraj adecvat;
• subtraversarea căilor ferate sau rutiere nu implică întreruperea sau perturbarea sub orice altă formă a traficului;
• metoda are aceeaşi eficienţă indiferent de gradul de denivelare al terenului (teren plan, în pantă, accidentat);
• permite evitarea sau subtraversarea cu uşurinţă a obstacolelor de genul: construcţii de dimensiuni mari, construcţii subterane, piste de aeroport, suprafeţe forestiere etc.;
• eliminarea decopertării terenului şi săpării de şanţuri în intravilan prin procedee clasice;
• diminuarea semnificativă sau chiar eliminarea cheltuielilor ulterioare operaţiunilor de forare şi pozare a conductelor, materialele excavate ce trebuie transportate şi depozitate fiind în cantităţi mici iar reamenajarea perimetrelor în care au fost realizate astfel de lucrări nu necesită lucrări complexe.
• forajul orizontal nu afectează în nici un fel creşterea plantelor, putându-se executa astfel de lucrări în perimetre în care sunt amplasate spaţii verzi (parcuri, alei cu copaci etc.);
• se protejează ecologic mediul ambiant evitându-se poluarea fonică şi atmosferică din intravilan;
• spaţiile mici ce sunt afectate amplasării utilajelor şi operaţiilor tehnologice afectează în mică măsură circulaţia în zonele pietonale;
• oferă soluţii avantajoase şi eficiente în operaţiunile de decontaminare şi protecţie ecologică a mediului subteran, fără să afecteze suprafaţa terenului;
• reduce riscul contaminării echipei de lucrători şi locuitorilor din zonele de lucru cu substanţe poluante;
• permite conservarea monumentelor istorice şi arhitectonice;
• sunt evitate prăbuşirile de teren şi efectele amplasării utilajelor care afectează în special zona de la marginea ariei de forare deschisă şi care constau în alterarea structurii subsolului prin amestecul de straturi.
Metoda presupune 3 etape:
Aceasta presupune introducerea prajinilor de foraj in pamant si stabilirea traseului subtraversarii.
Se realizeaza cu ajutorul capului de forare care cu ajutorul suspensiei de forare si jeturilor de inalta presiune formeaza un tunel.
Localizarea capului de forare se bazeaza pe unde electromagnetice emise de un emitator aflat in capul de forare si preluate de un detector de la suprafata care le transforma in coordonate localizand astfel adancimea, pozitia si inclinatia in acel moment.
2. Largiri succesive ale tunelului
A doua faza consta in largiri succesive cu freze largitoare pina la obtinerea unui tunel cu 20 % mai mare decat al tevii ce urmeaza a fi pozate.
3. Pozarea tevii
Faza a treia consta in pozarea tevii in tunelul deja obtinut. Sectiunea circulara intre conducta si marginea tunelului este umpluta de un amestec de bentonita si sol dezlocuit care in timp datorita aditionarii moleculelor de apa de catre bentonita, se intareste formand o protectie suplimentara conductei ce a fost pozata.
